„Mă bucur să anunț că, luni, se va lansa licitația pentru realizarea autostrăzii Ploiești – Brașov, în parteneriat public-privat, un proiect așteptat de mult timp și pentru care Guvernul a făcut eforturi în ultimele luni. În termen de 30 de zile, investitori români și străini pot depune ofertele, iar tipul licitației va fi selecția competitivă. Vor urma negocieri cu investitorii selectați, astfel încât în luna decembrie estimăm semnarea acordului de parteneriat public-privat pentru realizarea acestei autostrăzi”, a afirmat Viorica Dăncilă, într-o declarație de presă susținută, joia trecută, la Palatul Victoria.
Aceasta a adăugat că au fost pregătite, în ultima perioadă, mai multe proiecte guvernamentale.
„Am pregătit în ultimele luni mai multe proiecte guvernamentale care au ajuns la maturitate. Prin aplicarea lor vom crea mai multe locuri de muncă și mai bine plătite, vom atrage proiecte de investiții cu valoare adăugată mare. Beneficiile sunt atât economice și sociale, dar și în măsură să consolideze România ca o destinație atractivă pentru mediul de afaceri”, a completat șeful Executivului.
Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a declarat, în luna iunie, pentru MEDIAFAX, că în construcția autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov „nu avem niciun contract” cu Banca Mondială, enumerând și motivele pentru care este mai oportună varianta paretneriatelor public-private.
„A fost o intenție, asumată de fostul premier Mihai Tudose, pentru a obține asistența tehnică din partea Băncii Mondiale, la care era legat și un credit de 35 de milioane de euro, inclusiv pentru revizuirea unui studiu de fezabilitate anterior. Ulterior, Guvernul a luat decizia de a include proiectul Brașov-Comarnic în noul pachet de parteneriate public-private, astfel că s-a luat în discuție oportunitatea de a mai semna și acest împrumut”, a menționat ministrul Transporturilor.
„Am răspuns la o scrisoare venită din partea Ministerului Finanțelor, în care eram întrebați dacă mai este oportună colaborarea respectivă cu Banca Mondială, și am apreciat că nu aceasta ar fi calea cea mai fezabilă. Probabil că va urma un memorandum al Guvernului, prin care să le explicăm asta reprezentanților BM, să nu-i mai ținem, cum se spune, încurcați. Nu avem niciun contract și nicio obligație, nici contractuală, nici diplomatică, de niciun fel, față de Banca Mondială”, a precizat Lucian Șova.
Argumentele ministrului Transporturilor pentru renunțarea la varianta de colaborare cu BM sunt, între altele, următoarele: „Proiectul ar putea fi făcut și din fonduri europene; la nivelul Guvernului s-ar fi introdus, în varianta cu BM, o componentă de revizuire a studiului de fezabilitate; proiectul este deja inclus în pachetul de parteneriate public-private; s-ar fi adăugat încă 35 de milioane de euro la deficitul bugetar”.
Întrebat dacă această repoziționare nu va fi percepută ca o renunțare, de fapt, la garanția probității proiectului, Lucian Șova a răspuns că o situație similară a mai fost creată la un tronson din autostrada Târgu-Mureș – Iași. „A fost o revizuire a studiului de fezabilitate, verificată de Curtea de Conturi, care a constatat că s-au cheltuit de două ori bani pentru același studiu”, a spus oficialul, arătând că preferă o interpretare nefavorabilă a renunțării la varianta cu Banca Mondială decât să se constate din nou două cheltuieli pentru același studiu.
Referitor la afirmația sa, citată de mai multe surse, potrivit căreia „construcția de autostrăzi alungă investitorii”, ministrul Transporturilor a precizat că a fost scoasă incorect dintr-un context în care avea loc un schimb de argumente. „Eu susțin în continuare că autostrăzile sunt un motor de creștere economică, am arătat doar că ne confruntăm cu un deficit de forță de muncă; aceia care mizează pe forța de muncă ieftină din România vor veni aici cu sau fără autostrăzi (…) și, oricum în acest orizont de timp de cinci ani, în care vom avea autostrăzile, salariile vor crește indubitabil”, a mai spus Lucian Șova.
foto: youtube.com